Somnologia este știința medicală care se ocupă cu diagnosticul și tratarea afecțiunilor din timpul somnului, de la patologii respiratorii (apneea de somn) la cele neurologice (parasomnii), insomnii, sau complicațiile rezultate din aceste patologii ale somnului.
SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN
Sindromul de apnee în somn este definit ca prezența a cel puțin 5 evenimente respiratorii (apnei și hipopnei) raportate pe ora de somn. Apneea reprezinta oprirea fluxului respirator (nazal și oral)/respirației, timp de min 10 secunde. Hipopneea reprezintă scăderea fluxului respirator mai mare de 30-50%, asociată scăderii saturației de oxigen în sânge de peste 3-4%.
Cea mai frecventă formă de apnee în somn este cea obstructivă. În perioada de veghe şi în mod normal în timpul somnului, muşchii de la nivelul gâtului menţin deschise căile aeriene superioare şi astfel, aerul intră în plămâni. În SASO, musculatura gâtului şi a limbii se relaxează excesiv în timpul somnului, ceea ce duce la închiderea căilor aeriene superioare, în ciuda efortului respirator.
DIAGNOSTICUL sindromului de apnee în somn se bazează pe câteva etape esențiale.
Suspiciunea inițială este pusă de către medicul specialist, medicul de familie sau pacientul însuși pe baza simptomelor caracteristice (episoade de sforăit nocturn, apnee, fatigabilitate și astenie diurnă, transpirații nocturne), sau existența unor complicații specifice bolii (HTA necontrolată, DZ dezechilibrat, insuficiența respiratorie, sindrom obstructiv).
În vederea evaluării complete și stabilirea etapelor și investigatiilor, este necesar un consult la medicul pneumolog somnolog ce cuprinde:
- Preconsultul cu masurarea TA, înălțime, greutate, circumferința gâtului și abdomenului, pulsoximetrie.
- Consultul cu stabilirea simptomatologiei specifice, istoricul bolii, orarul somnului, condițiile de viață și de muncă, antecedente patologice și personale și anamneza personală a somnului.
Standard se vor aplica fiecărui pacient și două chestionare specifice: STOP BANG și scala Epworth.
În funcție de tipul de apnee în somn suspicionat (obstructiv, central sau mixt) se vor solicita consultații sau investigații suplimentare.
Confirmarea diagnosticului este dat de rezultatul studiului de somn realizat cu ajutorul poligrafului sau polisomnografului.
POLIGRAFIA RESPIRATORIE NOCTURNĂ
Este o investigație medicală non invazivă și nedureroasă, care se poate efectua în regim ambulator, la domiciliul pacientului. Modalitatea de montare și demontare a aparatului se face prin instructaj atent al pacientului de către medicul somnolog sau asistent. Durata minimă de investigație necesară pentru un diagnostic corect este de 5 ore într-o singură noapte. Poligraful permite monitorizarea fluxului nazal, a miscărilor toraco-abdominale, a poziției în timpul somnului și a saturației de oxigen și pulsului. Pe baza acestor parametrii se obține un traseu care este validat de către medicul somnolog.
DIAGNOSTICUL de apnee în somn se bazează pe un indice de evenimente respiratorii pe ora de înregistrare in timpul somnului IAH (indice apnei-hipopnei). Un indice mai mare de 5 înseamnă diagnostic pozitiv, iar severitatea bolii este dată de creșterea indicelui peste 5 evenimente pe ora de somn (ușoară 5-15/oră. Moderată 15-30/oră. Severă peste 30/oră).
TRATAMENTUL sindromului de apnee în somn este diferit în funcție de diagnostic: obstructiv, central, mixt, sau tipul de severitate: ușor, moderat și sever, de cauzele și bolile asociate.
Tratamentul gold standard este terapia cu CPAP (continuous positive airway pressure), adică ventilația cu presiune pozitivă continuă. Dispozitivele CPAP acționează ca o atelă pneumatică ce menține căile respiratorii deschise pe timpul somnului, împiedică închiderea acestora în timpul somnului, adică insuflarea de aer cu presiune pozitivă prin fosele nazale si/gură, prin intermediul unei măști etanș cuplată la aparat. Pentru stabilirea presiunii necesare terapiei, este necesară o nouă investigație specifică, numită TITRARE, ce poate fi efectuată la domiciliu. Stabilirea tipului de titrare se face de către medicul somnolog.
TITRAREA cu autoCPAP, autoBilevel – BiPAP, ASV, este necesară în cazul persoanelor diagnosticate cu sindrom de apnee în somn, sindroame de obezitate-hipoventilație etc., pentru a stabili terapia corespunzătoare și tipul de aparat, presiunea de terapie necesară.
Investigația se poate desfășura la domiciliul pacientului, ca și poligrafia, doar că de această dată se realizează practic prima noapte de terapie pentru pacient, astfel că, este foarte important alegerea corectă a maști și procedura de instruire. Investigația se efectuează pe parcursul unei nopți și este necesar ca pacientul de doarmă minim 5 ore. În unele cazuri complexe, investigația se poate efectua la recomandarea medicului somnolog direct terapia CPAP timp de o săptămână, în fiecare noapte.
COMPLICAȚIILE SINDROMULUI DE APNEE ÎN SOMN
SASO (Apneea în somn de tip obstructiv) prin tulburările respiratorii din timpul nopții are efecte directe asupra saturației oxigenului în sânge, pulsului, structurii somnului și întregului organism. Complicațiile sunt variate, de la deterioarea neurocognitivă cu dificultăți de atenție, concentrare, vorbire până la apariția sau agravarea hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, astm bronșic. La rândul lor, aceste consecințe favorizează la rândul lor apariția accidentelor vasculare cerebrale, insuficiența cardiacă congestivă, aritmiile cardiace, infarctul miocardic, trombembolismul pulmonar (SASO îndeplinește condițiile triadei Virchow – stare protrombotică).
Din cauza somnolenței diurne pe care persoanele cu SASO o resimt, acesta are implicații în plan social pentru că au un randament scăzut la muncă, pot provoca accidente rutiere sau de muncă datorită ațipirii. Implicațiile sunt și de natură economică, în condițiile în care pacienții care suferă de sindrom de apnee în somn necesită mai multe zile de spitalizare/ concediu medical.
Principalele afecțiuni asociate sindromului de apnee în somn:
CARDIOVASCULARE
- Tulburări de ritm cardiac
- Hipertensiune arterială
- Infarct miocardic
- Accidente vasculare cerebrale
- Hipertensiune pulmonară
- Cord pulmonar cronic
- Ateroscleroză
Departament cardiologie
RESPIRATORII
- Insuficiența respiratorie diurnă cronică
- Hipoxemie diurnă și hipercapnie
- Agravarea bolilor pulmonare cronice (astm bronșic, BPOC)
Departament pneumologie
METABOLICE
- Obezitate
- Sindromul dismetabolic
- Intoleranța la glucoză
- Diabet zaharat
Departament nutriție
PSIHOLOGICE/PSIHIATRICE
- Depresie
- Pierderi de memorie (demență)
NEUROLOGICE
- Accidente vasculare cerebrale (riscul crește de 3 ori la pacienții cu SASO)
- Infarcte cerebrale
AFECTAREA CALITĂȚII VIEȚII
- Tuburări comportamentale
- Afecțiuni ale funcțiilor cognitive
- Scăderea performanței fizice
Este foarte important diagnosticare precoce a bolii și tratament conform recomandărilor medicului somnolog, datorită acestor complicații.